BlegooPR a lansat un concurs pentru cele mai romglezite romgleze. O inițiativă lăudabilă, la care n-am avut nici o contribuție fiind dus cu sorcova la vremea respectivă. Mergeți, vedeți, participați, că deh, exemple de romgleză avem pretutindeni.
Eu as fi dat altfel de premiu… da’ probabil că e bun si ăla. Contează să participi si să câstigi, nu ce câstigi.
În altă ordine de idei, că să mă dea de fraier în convingerea mea că femeile sunt mai destepte decât bărbații, Mihai Diaconescu trânteste un articol… ptiu! Ce prostii spun…
Editorial, taică… articol de FOND! La subiect, desigur…
Am fost destul de măgulit că lumea a dat atenție la ce spun – cred că am atins un subiect pe care mai toată lumea îl detestă, dar nu îi dă importanță. Cum am zis si într-un comentariu, ca răspuns la părerea altcuiva, poate provoc o oarecare introspecție pe subiect. În sinea fiecăruia.
Situația romglezei în România a devenit atât de generalizată, încât nici măcar nu o mai observăm, dacă nu ne trage cineva de mânecă…
N-am pretenția să mi se dea credit ori link, nu de asta am făcut toată tărăsenia asta.
Mă bucur că mi se dă peste bot – mai mult sau mai puțin pe bună dreptate. Eu cred că asta e un dialog bun, cinstit, mioritic, pe un subiect la ordinea zilei.
Suntem determinați să ne punem întrebări. Ăsta e un obicei sănătos. Altfel… ajungem să ne cam lenevim intelectual.
Si s-o dăm în … romgleză.
…Acestea spuse, fara ură, răutate sau malițiozități gratuite, la cererea locuitorului din mirifica Slobozie, cel cu inițiative protevistice de învârtosat traficul si speriat motoarele de căutare, am adăugat categoria Rumeinia.
Săptămânal, voi include aici România mea. Pe care nici nu o pot (re)alege si nici nu vreau s-o mint prin Google…
Inaugurăm o nouă categorie: “Căpățâni”.
Este că sună sugestiv si misto? Jos cu “Headers”…
• “…băi, aranjează-mi si mie căpățâna, că nu mi se văd categoriile…”
• “vreau poză misto la căpățână!”
• “bre, e simplu: bagi bucățica asta de cod în căpățână si gata”
N-am înțeles niciodată sensul, rostul revistelor străine în varianta românească. Literatura e una, maculatura e alta. Dacă vrei să citesti cu tot dinadinsul revista “Vogue”… citeste-o dracu’ în varianta originală, de la mama ei; cu care ocazie, mai înveți si ceva limbă străină.
Fiindcă altfel… ajungi să citesti chestii tragi-comice gen:
• “Cele mai hot trenduri in vara 2009″
• “Smochingul rafinat”
• “Rochia pe un Umar”
• “Donna Karan, destinatie couture”
Sau titluri vecine în pagină cum ar fi: “Red Hot” si “Tuxedo VS Little Black Dress” cu “Dealurile Tresaltă”…
Băi taică… Taică Lazăr, zic, unde esti tu, că încep să îți duc dorul?
Taica Lazăr nu mai este… acuma a devenit Bazaru’ lui Harper, cunoscut pe alte meleaguri ca “Harper’s Bazaar”…
Şi se întîmplă şi pe saitul oficial al emisiunii. Oarecum asemănător cu revista Story prezentată aici, capetele luminate de înţelepciunea romglezită nasc termeni precum helf, biuti, daiet, femili sau laifstail. Nu mă leg de fabulosul hăum, căci ăla e deja cvasi mega cunoscut.
