“…Nu mi-aduc aminte cine zicea ieri că e-n admiraţia foii “Adevărul” dar spre gloria gregoariana a calitativului-cotidian patrician semnalez azi un tânăr autor de perspectivă : Ion Romglezu .
Omul le are : houmles , fac iu şi gad bles ămerica …”

Citiți și restul colea, la Moș Califar, desigur.
Pentru cine vrea să citească “opinii” fără sens – adică lipsite total de orice opinie – na și controlați. Noi zicem că nu-i nevoie… da’ mai știi? )

(a) paparazzá vb. I. tranz. – a face fotografii insolite cu personaje celebre. (< it. paparazzo)

Conjugarea la indicativ prezent: eu paparazzez, tu paparazzezi, el/ea paparazzează, noi paparazzăm, voi paparazzaţi, ei/ele paparazzează.
ATENŢIE! A nu se folosi variantele incorecte de pers. a II-a sg. şi pl. tu paparazzeşti, voi paparazziţi, dar şi de persoana I sg. şi a III-a pl. eu/ei/ele paparazzesc.

Acţiunea de a fi paparazzat presupune că eşti fotografiat de către un fotograf paparazzo.

Hai că e amuzant. Pentru mai multă romgleză oferită gratuit de dumnezeii ăştia ai internetului, accesaţi fără menajamente pagina acestei conference şi nu veţi regreta. Daţi-vă o şansă!

Domnului mai sus menţionat i s-a pus pata pe revizuirea drastică a cunoştinţelor sale matematice, prin realizarea unui oarecare test “funny”, omiţînd vastele aprofundări ale limbii române învăţate de-a lungul timpului. Iată textul din recentul său articol intitulat “Test de matematici superioare”:

Poate fi gasit aici. Eu personal inca imi bat capul cu el, but hey, niciodata nu am fost bun la matematica.

Da, niciodată nu ai fost bun la matematică, dar ce profesor universitar doctor docent Honoris Causa puteai să fii la disciplina Romgleză… Mentor a generaţii întregi de studenţi dornici să înveţe din substraturile atît de alambicate şi, de ce nu, chiar “funny” ale acestei ştiinţe.
BUT HEY? Adică BĂT HEI, zis şi DAR HEI??? Pe viitor recomandăm utilizarea alternativă a anumitor termeni regăsiţi uşor în anunţul publicitar următor:

VÎND DACIA NOVA, model 1900 autumn, cutie cu 5 gears şi marşarier, motor under the capotă, 2194232091 km reali, 849323494329 km fictivi, stare arhi bună, tapiţerie scaune cu imprimeuri funny, RAR 2.0, schimb de linkuri, ulei şi filtre realizat march 2009. Preţ: n€gociabil.

Nu m-am gîndit foarte mult înainte de începerea acestui articol despre romgleza din bloguri.
Subiectul discuţiei e legat de chestii mici, pe care spiritul nostru romglez le ignoră din ce în ce mai mult, spre ridicolul nostru colectiv.

Mă voi opri astăzi asupra anumitor termeni care fac parte din paternurile temelor folosite ca bază pentru construcţia unui urîlî în formă de blog. Şi mă voi referi în mod special la denumirile care conţin sintagma “Cutărică’s blog”, altfel spus “Blogul lui Cutărică”.

De ce ţi-ai denumi blogul în engleză cînd majoritatea posturilor tale sînt în limba lui Eminescu şi a lui Caragiale?
De ce ţi-ai denumi blogul în engleză cînd 99,27% dintre vizitatorii tăi au cetăţenie română şi 99,83% naţionalitate română?
De ce ţi-ai denumi blogul în engleză cînd 100%¹ din comentariile aduse la posturile tale sînt în limba oficială a statului român?
De ce ţi-ai denumi blogul în engleză cînd pe acelaşi blog nu există o variantă în engleză a progeniturilor tale mintale?
De ce?

Din simplul fapt că e mişto, e cool, e trendy, fancy, glam ş.a.m.d. E în tendinţe. Adică de ce să scrie la mine Blogul lui Zoso sau Blogul lui Buddha? Dă mai bine pentru publicul larg acronimul ’s blog. Mai ales cînd e condimentat de atribute precum “low level webmonkey”, care în traducere cuvînt cu cuvînt ar fi ceva de genul “maimuţă de reţea de nivel scăzut” sau “making money online… and proud of it”, liber tradus prin “făcînd bani conectat… şi mîndru de asta”.

Cireaşa de pe tort vine atunci cînd în loc de Zoso, Buddha, Kapra, Raluxa şi mulţi alţii, apar nume neaoşe, care, alăturate particulei ’s blog, nasc nume dintre cele mai bizare şi mai de neînţeles, un fel de nuci într-un perete plin de tapet inscripţionat cu expresii romglezite. Ca de exemplu: drojdie’s blog, drojdie’s fotoblog, mortu’s blog, Sorin Tiberiu’s blog, Tiberiu’s weblog, adi dobre’s blog, Mishu88’s blog [mişuopzeşoptăz blog], sau acronime cocalare precum Mikeyy’s blog, AvionarU’s blog, Dyxy’s blog, AndreY’s blog etc. De ce cocalare? Pentru că numai ei, cocalarii, aceste imprudenţe ale societăţii în care trăim, îşi scriu numele cu y (adică un fel de gyanyy care scrie pe mesinger “ke faky mey?“).

Deci… DE CE?
De ce romgleziți, bă?
Vă e ruşine ai cui sînteți?

¹ Facem abstracție de comentariile în limba romgleză.

“…Cand am scris articolul trecut, nu m-am gandit deloc la bani (bani pentru mine, ca sa scriu ceva). Reactia mea a pornit de la faptul ca tonul emailului era condescendent, superior, ca si cum se adresa unor copii de 5-6 ani. In plus, era trimis IDENTIC tuturor celor 20-30 de bloggeri (macar nu au discriminat, nu?), indiferent de ceea ce scriu, de varsta, de influenta samd. Nu in ultimul rand, valoarea premiilor era mult prea mica pentru ca bloggerul respectiv sa faca un efort, oricat de mic.”

Trecând peste pleonasmul “…condescendent, superior…” (ori poate TOCMAI din cauză lui) mi s-a părut bizară reactia lui Gina.

Gina
^{18 May 2009 la 9:18 am}

În română “condescendent” nu înseamnă acelaşi lucru ca în engleză. Ooof.

În articol, sensul cuvântului “condescendent” e cum nu se poate mai limpede, dacă pui la socoteală si pleonasmul (desi, ca să fiu total sincer, textul se citeste ca o transcriere a unei reacții VERBALE, mai degrabă decât ceva gândit pentru publicare ca TEXT – da’ asa scrie Vali Bobby, ăsta e stilul lui literar – cine-s eu să mă dau “călinescian”…).
Bobby o trimite pe Gina la dicționar, cu o adăogare de 2 “OO” la “Ooooof”…

Fiind curios, am căutat sensul cuvântului “condescendent” în engleză; e acelasi ca si în româneste…
Deci, ce să înțeleg din ce zice Gina? Clar, dacă s-a referit la sensul cuvântului în engleză, probabil stie nițel limba… dar nu suficient încât să si înțeleagă sensul cuvintelor. Clar, nu stie româneste… altfel ar fi stiut cuvântul “condescendent”. Care chiar există! E un neologism, normal, da’ asta nu contează… ce contează e că nu e ceva adăogat de la revoluție încoace. E destul de vechi, bine înfipt în lexicon.
Marele Împuscat nu se nascuse la vremea la care românii foloseau deja cuvântul “condescendent”.

Nu pot decât să concluzionez că e un caz tipic de confuzie, de zăpăceală mintală cauzată de sfertodoxismul tipic mioritic. Ne dăm cunoscători de engleză, dar nu stim româneste. Fiind romglezi, n-avem răbdare să si ÎNȚELEGEM engleza… asa că oscilăm perpetuu între două limbi pe care nu le cunoastem.
Dar le vorbim, ca să ne aflăm în treabă.

NOTE:
¹ “PR” fiind o prescurtare în engleză a termenului “Public Relations”, desigur. N-am înțeles de ce românii insistă în a folosi acronime preluate din engleză chiar si în cazurile în care o traducere face sens perfect.
² E posibil ca Gina să se fi confuzat datorită numelui evident englez al saitului. “CAPSLOCK”. Indiid… Fascinația românilor în a alege nume de agenții, saituri, organizații, companii si produse folosind termeni în engleză (corecți ori stâlciți) e generalizată. Dar ăsta e un alt subiect, pentru alt articol.

Ne-am confruntat cu un incident hardware al unei masini de hosting.

2) Babilonie în trei limbi, să moară Bibi!

• “Cele mai hot trenduri in vara 2009″
• “Smochingul rafinat”
• “Rochia pe un Umar”
• “Donna Karan, destinatie couture”

Sau titluri vecine în pagină cum ar fi: “Red Hot” si “Tuxedo VS Little Black Dress” cu “Dealurile Tresaltă”…
Băi taică… Taică Lazăr, zic, unde esti tu, că încep să îți duc dorul?
Taica Lazăr nu mai este… acuma a devenit Bazaru’ lui Harper, cunoscut pe alte meleaguri ca “Harper’s Bazaar”…

Da, AM o fixație! Si stii de ce? Uite de asta:

Acuma… ăsta e articol online, scris de cineva care se presupune că a facut o scoală, nu?
Si care se adresează poporului, nu? Adică… si mie, printre alții.
Ce-i aia “procesul de pitch-uire”?
Ce-i aia “pitch-uială”?
Nu înțeleg… e ceva cu dat de spagă? Chiar nu reiese din articol.

Mai departe… subtitlurile nu ți se par bizare?
“Cine este Felix Tataru?”
“13 consortii se bat pentru brand-ul turistic al Romaniei”

Mie mi se par traduceri mot-a-mot din subtitluri in alta limbă:
“Who is Felix Tataru?”
“13 companies are fighting for Romania’s touristic brand(account?)”

Mi se pare că cineva are un sablon, o fițuică, undeva, tradusă din engleză, pe care o foloseste să scrie articole, zău dacă nu!
Fiindcă nu face sens, ca formulare, în romaneste. Frazarea e chinuită, forțată!

“13 consorții se bat”?
Chemați poliția!
Poate “concurează”, “licitează”, ori ce mai vrei tu… dar…BĂTAIE?!?!

Si ăsta e un exemplu relativ inofensiv… dar e plină presa scrisă de astfel de exemple. De articole scrise de oameni care nu ÎNȚELEG sensul cuvintelor folosite. Dar le presară ici-colo, că asa dă bine, pare “expert”, stie ce zice…

Tragedia este că am devenit orbi, imunizați la astfel de materiale…

Propun să GÂNDIM înainte de a folosi termeni pe care nu îi înțelegem, a căror etimologie ne e străină si sa folosim un pic si mintea proprie, înainte de a arunca feluriți termeni despre care avem oarecare vagă idee, dacă o avem si pe aia…

Astept să îmi explici “pitchuiala” în contextul articolului D-nei (D-rei) Adriana Toma, dacă tot zici că am fixație.

Clarificare: Hai să zic că la o bere, nu am să fac mare caz dacă zici în conversație “piața de marketing românească suge rău” în loc de “piața de publicitate românească, arzo-ar focu’ s-o arză”;
În scris însă… e altă brânză, în altă traistă.
(Ceea ce îmi aminteste să îi iau nițel la discuție si pe ăia de la Rezistența Urbană, care se dau mari, doar fiindcă ei sunt mai mulți, si eu doar unul).

Because when you type “social network” (in Romanian) in the search field for ro.wikipedia.org you get this (nada, zilch, niente…)

(ON COMMS DESIGN – “Why it pays off to speak English?”)

Desigur, eu agreez cu ce spune cineva in comentarii…

Între timp:

… străine, ai mai multe şanse de a accede pe-o treaptă profesională înaltă şi de a avea o carieră internaţională de succes.

(NU BEAU ACIDULAT… – “Studiind mai multe limbi”)

La care eu zic ca e bine să avem două traiste diferite, în care să pastrăm brânzele respective: telemeaua înr-una, si “cheddar”-ul în alta. Dacă le amesteci, iese ceva de nu mai poți să mesteci, zic. Voi ce credeți?™©¹

1 “Voi ce credeți?” este ™ si © Dl. Cristian Manafu.