Ibricul si Marketingul

În urmă cu vreo lună, am avut un articol publicat la blegoo.com, unde printre altele, făceam referință la un ibric.
Acuma… toată lumea stie ce e ăla “ibric”, nu? Ca orice blogoman1 care se respectă, dornic de trafic si comentarii, am anunțat si pe Twitter însemnarea cu pricina.

Din reacție în reacție, am realizat că termenul românesc “ibric” este intraductibil în engleză, fiind ceva specific național2 si ca atare, trebuie preluat de englezi fie fonetic (ybryk), fie cu ghilimele (“ibric”).

Trecem la termenul englez “marketing” – care termen eu susțin că e perfect traductibil în româneste, în vreme ce restul blogosferei mioritice dă cu pietre si huiduieli si mă acuză de imbecilitate intenționată.
Problema e una simplă, atât în cazul ibric-ului cât si în cazul marketing-ului – anume:

Traduci CUVÂNTUL ori SENSUL cuvântului?
(Asta în cazul în care vrei să traduci, fireste)3.

Toată haita “marchetistă” mioritică, în frunte cu **** si ****, susțin că termenul de “marketing” trebuie preluat ca atare, fiindcă are conotații (ori cum le-o spune) muuult mai ample decât termenul simplu de “publicitate” (pe care îl propun eu).

Un comentator spunea:

cazimir says:
May 25, 2009 at 9:00 am (Edit)
Marketing implică şi publicitate, dar aia e doar o parte a activităţilor implicate. Un studiu de piaţă e evident marketing, dar nu e publicitate. Un magazin care îşi aranjează într-un anumit mod rafturile, o vânzătoare în piaţă care stabileşte un anumit preţ la cartofi, o firmă de tâmplărie de aluminiu care decide să vândă şi parchet laminat, toate ar ţine într-o formă sau alta de marketing, fără să aibă nicio treabă cu publicitatea.

Lumea tinde într-adevăr să asocieze marketingul cu elementele de comunicare cu publicul larg (deci cu publicitatea), dar aia chiar nu e tot.

Relativ corect… până la un punct. Punctul ar fi că am pierdut SENSUL original al termenului “publicitate” în româneste si l-am înlocuit cu SENSUL cuvântului în englezeste, cel puțin asa cred eu.

Engleza, ca limbă scrisă si vorbită e mult mai flexibilă decât româna – sensul termenilor variază la infinit în funcție de context. Ca urmare, “publicity” poate fi “reclamă, “promoție”, “informație”, etc, etc…
Ca să nu mai vorbim că un profesionist lucrând într-o agenție de “advertising” foloseste termenul “publicity” având un anume sens, în vreme ce un “publicist” lucrând pentru Britney Spears, să zicem, foloseste acelasi cuvând ca să descrie ceva diferit.

Dar hai să zicem că eu sunt prost si toți dusmanii mei sunt destepți. Marketing să fie… treacă de la mine…da’… să-l STIM SI NOI!

De ce nu spunem “Fac un studiu de market” în loc de a spune “Fac un studiu de piață”?
Adică… “market” = “piață” dar “marketing” nu e egal cu “piețăraie”?

Detectez o oarece inconsecvență la punctul ăsta.

De ce spunem “piața românească de imobiliare…” si nu spunem “marketul românesc de imobiliare…”?
Ni s-a făcut brusc jenă de prea multă romgleză?
Ori poate avem o frică în subconstient de urmările firesti ale adoptării nediscriminate de termeni străini?
Fiindcă una duce la alta… si o să ne trezim cu:

    “marketist” (marchetist?)
    “marketărie”
    “marketard”
    “manipularea marchetului”
    etc

Termenul de “marketing” asa cum e folosit în engleză este într-adevăr extrem de cuprinzător; dar la fel de bine e folosit incorect, în nenumărate ocazii. Limba româna, în contrast, e ceva mai precisă, desi nici pe departe ca germana, să zic.

Cred (în mod serios) că termenul românesc “Publicitate” poate fi folosit cu succes ca înlocuitor pentru “Marketing” CÂTĂ VREME suntem dispusi să facem un mic efort intelectual si să decuplăm sensul românesc al cuvântului “publicitate” de sensul englez al cuvântului “publicity”.
Desigur, astept să mi se dea EXEMPLE de situații lingvistice unde “marketing” NU POATE fi înlocuit prin “publicitate”, atât în scris, cât si verbal…fără a distruge sensul intenționat al comunicării! 🙂

NOTĂ personală: Academia Română a devenit o glumă proastă, altfel nu ar fi permis termenul “birotică”. Ce-i aia… BIROTICĂ? Ar trebui să zicem “stationaries”, nu? 🙂

1 “Blogoman” este un barbarism, ori un mahalagism… nu sunt sigur. Termenul CORECT ar fi “gogoman”. 🙂
2Intraductibil, deoarece “coffee pot” nu reprezintă VIZUAL un ibric.
3Ca un mic exemplu, eu cred că ar fi absurd să încercăm să înlocuim (si să folosim) acronimul SEO prin acronimul tradus în româneste – OMC. La fel si LASER… oare să scriem ALERS? Totusi, în cazul presurtărilor – există precedente de traducere ÎN ROMĂNESTE larg folosite si acceptate si astăzi. Exemplu: U.R.S.S.
Clar, U.R.S.S. e prescurtarea de la “Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice”. Oare de ce nu am folosit C.C.C.P.? Fiindcă în SCRIS în ruseste asa e: Союз Советских Социалистических Республик.
N-am folosit nici S.S.S.R. – care ar fi o prescurtare bazată fonetic:

ru-cccp
Mistere lingvistice mioritice…

23 Responses to “Ibricul si Marketingul”

  1. krossfire says:

    De fapt publicity nu are treaba cu advertising, primul fiind mai degraba pe parte de PR. Oricat te-ai chinui, chiar cu o abordare corecta a cuvantului marketing el deja a intrat ca atare in limba si e acceptat 😛

  2. Ela says:

    Daca vrei sa n-ajungi la nicio concluzie, porneste si o discutie despre brand si marca… Chiar as fi curioasa sa vad cati sustin ca brand = marca si cati nu sunt de acord cu asta. Cred ca fac un poll pe twitter.

  3. Ela says:

    Si-acum o sa-mi sari in cap fiindca am zis poll, asa-i? 😀

    • Blegoo says:

      Nu-ți sar în cap, dar mă întreb ce e rău ori nepotrivit în cuvântul “sondaj”? 🙂
      Si nu-mi spune că nu-ți place fiindcă îți sugerează valea Prahovei…

  4. cazimir says:

    Nu e vorba de ce înseamnă publicity în engleză, e vorba de ce înţelege lumea prin publicitate în română. Îţi garantez că absolut nimeni nu ar include studiile de piaţă sau preţul cartofilor în conceptul de publicitate, deci ce propui tu de fapt e să extindem definiţia unui cuvânt existent mult peste limitele sale actuale, exclusiv de dragul de a-l folosi drept înlocuitor al unui cuvânt încetăţenit, utilizat de aproape 40 de ani.
    @Ela: eu sunt printre ăia care cred că marcă şi brand au sens diferit, chestie susţinută de faptul că “marcă” e traductibil deja în engleză prin “mark”.

    • Blegoo says:

      De acord cu ce spui tu (“…e vorba de ce înţelege lumea…”).
      Dar:
      Explică-mi ce e gresit (teoretic vorbind) în a extinde definiția termenului “publicitate” ca înlocuitor pentru “marketing”? (lasă aia cu 40 de ani, vorbim teoretic).
      Întâmplător, sunt de aceeasi părere cu tine în ce priveste “marca nu e brand-ul”. 🙂
      M-am legat de termenul de “marketing” în mod intenționat, deoarece e mult mai vizibil. N-am speranțe că o să conving lumea să înlocuiască “marketing” cu “publicitate” – oi fi eu prost, dar redus mintal nu-s. 🙂
      Am folosit exemplul ca punct de pornire al discuției despre “romgleza” prevalentă atât în scris, cât si oral în societatea contemporană.
      Încerc să determin oamenii să GÂNDEASCĂ înainte de a folosi termeni străini. Vezi si tu unde s-a ajuns: Patapievici scrie la ziar “blurat”… bine că n-a scris “blurat gausian de patru picsei…
      Ori Ela: “…Cred ca fac un poll…” – hai, zău… da’ cuvântul “sondaj” ce are? Pute?
      Hai, nene, să mai si gândim înainte de a ne da drumu’ la vorbe!
      Hai că nu e greu!
      Hai că nu e de rusine!
      🙂

  5. krossfire says:

    Spune-i lui Atchinson ca brandul = marca (logotip + slogan) 😛

  6. Luana says:

    Cum inteleg eu notiunile astea:

    publicity=notorietate, gradul in care e cunoscut un “ceva”. Tine de raspandire, deci e legat de cantitativ, se refera la o stare de fapt (“Auzirăți de scandalul cu Basescu/produsul tz?”)

    advertising=publicitate in sensul obtinut, de “reclama”. Are scopul de a convinge, de a modifica un comportament. Orientat spre consecinte/rezultat. E un mesaj catre public (diferite segmente din el).

    marketing – cuprinde procese ce stau includ actiunea de “advertising”, inclusiv… stabilirea publicului tinta, identitatea produsului, pozitionarea lui pe piata, distributie…

    • Luana says:

      (Nu terminasem, am apasat din greseala “submit”… Stii ca vorbesc mult)

      Conclujans:
      -Publicity cu sensul de mai sus = publicitate cu sensul romanesc initial.
      -Cred ca se zice “studiu de piata” pentru ca toate treburile de care se ocupa mkt sunt orientate spre aia care se presupune ca ar cumpara produsul tz.
      -birotica…birou vine de la “bureau”, iar in franceza exista varianta “bureautique”, dar stiu ca stiai asta 🙂
      -blogoman alatura doi termeni din engleza ;;) dar suna mai simpatic ca blogger, cuvant care nu-mi place de nicio culoare.

      • Blegoo says:

        Păi… Luana… mersi că mi-ai dat apă la moară… 🙂

        Deci:
        Putem să zicem lejer notorietate în loc de publicity, nu? (mă rog, depinde de context)
        La fel, putem să scriem fără probleme reclama în loc de advertising? (iarasi în funcție de context)
        Si tot asa…
        Lasând deoparte problemele de semantică si semiotică, ideea este:
        Să gândim înainte de a romglezi fără rost!

        (“blogger” mă enervează si pe mine, mă zgârie vizual cumva… îmi sugerează ceva soldățesc, bocanci si miros de postav ud în ploaie… :)) )

  7. Ela says:

    Blegoo, sunt perfect de acord ca a folosi poll in loc de sondaj e aiurea. Dar sa spui publicitate in loc de marketing e de neconceput. 😀 Ar distruge tot ce am invatat eu pana acum.
    @cazimir “marcă” e traductibil deja în engleză prin “mark”. Hmm…?

    • Blegoo says:

      Ela… o să vă las să folosiți “marketing” în loc de “publicitate”. Am primit emailuri de la feluriți “illuminati” care în esență mi-au zis că dacă continui pe tema asta, mă trezesc bătut măr… si cu banii luați. :)) Ce vrei, mi s-a făcut o ofertă pe care n-am putut să o refuz. Asa merge treaba în spațiul mioritic, ce vrei…

  8. Nona says:

    ma bag si eu, cu ceva ce am invatat la scoala pe vremea cand ma duceam pe la olimpiade de limba romana…

    este practica acceptabila si chiar constructiva pentru o limba sa introduca sub forma de neologisme cuvintele din alte limbi pentru care nu detinea notiunea si respectiv cuvantul in prealabil.

    acesta este cazul cuvantului “marketing”. notiunea in sine nu a existat pe taram mioritic pana cand nu a fost importata. iar cand a fost importata a venit la pachet cu denumirea ei. din pacate chiar nu detinem un cuvant pentru aceasta notiune si nici o adaptare a termenului plecand de la cuvantul din romana “piata”, nu e posibila. de ce? pentru ca “marketing” este format din substantivul “market” + particula “ing” specifica unui timp al limbii engleze pe care limba romana nu il detine. o traducere barbara si neconforma ar putea fi “piatand” dar, este clar, nu are nici un sens.

    am putea traduce marketing in mai multe cuvinte ca de exemplu “stiinta pietei/pietelor” insa marketingul nu este cu necesitate o stiinta, “disciplina pietei” dar marketingul poate fi si o activitate nu numai o disciplina… iar lista ramane deschisa.

    mai mult, in engleza, care este o limba laxa, substantivul “market” devine verb atunci cand descrie actiunea de a-ti prezenta marfa, de a vinde, etc: “to market”; ceea ce in limba romana nu gasim, noi neavand posibilitatea de a spune “a piatii”.

    de aceea in cazul expres al cuvantului “marketing” adoptarea lui directa si introducerea lui in limba ca si neologism este legitimata de lipsa unui set de notiuni autohtone.

    nu acelasi lucru se poate spune insa despre cuvantul invocat de Ela. De ce? pentru ca in romana aveam si notiunea si cuvantul aferent termenului de “brand” in persoana substantivului “marca”, iar tot ceea ce trebuia sa facem era sa adaugam (eventual, si aici sa zicem ca intervine discutia subiectiva a specialistilor) o serie de sensuri cuvantului existent.

    argumentul cu “marca” = “mark” e o simplist, ma scuzati, dar “mark” in engleza are o serie intreaga de alte sensuri decat cuvantul “marcă”.

    “to mark” – a lasa urma, a marca, a insemna
    “mark”- semn, semn distinctiv, urma, amprenta personala, marcaj, etc etc

    in romana, “marcă” = brand, denumire a unui produs/ entitate etc

    “marcă” in constructiile cum ar fi “produs de marcă” reprezinta exact sensul cuvantului “brand”

    deci, in engleza, “brand” nu este decat partial sinonim cu “mark” pe cateva sensuri insa in romana, parerea mea e ca prezinta sinonimie aproape totala cu cuvantul “marcă”.

    dar sa zicem ca si cu brand-ul treaca mearga, ca avem actiunea de “branding” pe care greu o putem exprima in romana (acelasi “ing” nenorocit din engleza si netraductibil intr-o singura particula la noi) dar sunt zeci daca nu chiar sute de cuvinte ce puteau fi traduse sau care deja detineau cuvant autohton si pe care le pocim in cel mai sadic mod cu putinta, si o sa ma gandesc si eu la o lista si o sa o propun autorului acestui blog.

    • Blegoo says:

      Nona – bine că te-ai băgat si tu. Dacă ai spus ceva, precis vine si Zoso… :))
      Hai, serios:
      N-am o problemă cu neologismele. E normal, firesc.
      Adevărat, aia cu “ing” e o observație extrem de pertinentă. Noi n-avem asa ceva.
      Dar cred că ar fi de dorit să încercăm să folosim limba româna în primul rând, nu să o folosim ca si cum am fi născuți pe alte meleaguri…
      Uite exemplu: Cabral. Marele Maimuțoi Mioritic (M.M.M.) ( o zic cu afecțiune, admirație si iubire – nu în derâdere) – Cabral deci… cum POATE să mânuiască limba româna cu asemenea competență? Cum dracu’ el poate… si noi nu? Cabral scrie mai româneste decât Patapievici, deci, asta nu te sperie?
      De unde scoate el cuvintele? Românesti, zic…
      Cabral… la mine în carnețel… e mai român decât Dono, Mircea Badea si onor. Presedintele Băsescu.
      Ori… asta mă sperie.

      • Nona says:

        Hi hi, ai dreptate cu Cabral.

        Stii, in liceu si facultate aveam niste colege care aveau nume romanesti vechi, surori ele, si toata lumea stramba din nas, ca eram mici si prosti. Eu nu, mie imi placeau. Ele si numele lor. Acum toata lumea admite ca numele lor sunt frumoase… dar asta e mentalitatea noastra, inradacinata de mici: Gheorghe, Ion, Sanda, Horia, Ileana, Serafim, Petru, Vasile, Codrut si Crenguta sunt nume privite cu dispret, pentru ca sunt romanesti… inchipuie-ti ca aceeasi reactie o avem si fata de substantivele comune.

        “Sad but true” ca sa inchid cu un englezism… ce tradeaza pesimismul meu cu privire la acest subiect

        • Blegoo says:

          Nona – observație foarte bună – asta cu numele. Chiar as putea să o leg de mentalitatea curentă, de romglezeala natională. Ne e jenă să zicem că ne cheamă Gheorghe ori Ileana ori Maria ori Ana.
          Fiindcă ni se pare că sună prost.
          Da, sună prost când scrii pe twitter:
          “RT @Gheorghe îsi sărbătoreste birthday cu prietenii la mall. Dau drinks si covrigei salted.”

  9. Teh Cezar says:

    Luana, notorietatea, cum ai definit-o tu, e awareness…

    • Luana says:

      da, corect 🙂 nu ma exprimasem corect.. “publicity” l-as traduce ca “publicizare” (daca ar exista cuvantul) dar atat m-am invartit pana a ajuns altceva. publicity vine de la cel care vrea sa faca o *chestie* cunoscuta, awareness se refera la ce stie publicul

  10. georg says:

    daca dvs considerati ca marketing este sinonim cu publicitate va sugerez sa deschideti macar o data o carte de marketing ca sa vedeti ce tematica trateaza acest domeniu si in ce relatie se afla cu publicitatea. astfel ati folosi mai eficient timpul decat scriind pe blog in lipsa oricaror cunostinte si inducand astfel in eroare cititorii ocazionali.

  11. sept says:

    Ibric se poate traduce foarte uşor în engleză şi este chiar “kettle”. Şi asta fără să specifici pentru ce e folosit, cum ar fi cazul la “tea pot” sau “coffee pot”.

  12. Blegoo says:

    @sept: Nu-i chiar asa simplu… “kettle” nu e exact “ibric” … e chestia aia, vasul cu capac si tuturel lateral, prin care torni fiertura… si are in general maner rotund, nu drept, ca ibricul… deci, nu tine – in opinia mea. 🙂

  13. kettle says:

    “Kettle” cred ca e “ceainic”, iar “ibric” pare a fi “milk pan”.

    La scoala am fost invatati, intr-adevar, ca “ibric” e tot una cu “kettle”… dar se pare ca n-au nicio legatura.

Leave a Reply